Ministerul Sănătății subvenționează diagnosticarea cancerului prin examinarea PET/CT

După mai mulţi ani de pregătiri şi după mai mult de o mie de examinări PET/CT efectuate la Centrul de diagnostic al cancerului, Pozitron Diagnosztika din Oradea, Ministerul Sănătăţii îşi asumă să finanţeze, în cadrul Programului naţional de oncologie, examinarea PET/CT, care reprezintă tehnologia de vârf în imagistica modernă. În cadrul Programului, la Centrul Pozitron Diagnosztika PET/CT din Oradea, vor putea fi examinaţi în acest an, 1700 de pacienţi oncologici.
"Fiind inclus în subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice, Ministerul Sănătăţii face posibil ca examinarea PET/CT, cea mai modernă metodă imagistică să fie accesibilă pacienţilor oncologici. Ministerul Sănătăţii finanţează 2500 de examinări PET/CT, din care 1700 la centrul din Oradea, destinate pacienţilor cu justificare oncologică", se arată într-un comunicat al Cemtrului de Diagnostic PET CT Oradea. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila şi directorul general al Centrului Pozitron-Diagnosztika din Oradea, Bálint Tombor lansează programul sâmbătă, la Oradea.
Examinarea PET/CT va putea fi efectuată doar la solicitarea medicului specialist şi doar pacienţilor care prezintă justificare oncologică. "Decontarea investigaţiei pentru numărul menţionat de pacienţi prin Casa de Asigurări de Sănătate are o importanţă extraordinară deoarece, în România, numărul noilor cazuri de cancer este de aproximativ 120 000 şi 60% dintre aceşti pacienţi necesită examinarea PET/CT. Până acum, această metodă de diagnostic a fost posibilă exclusiv prin finanţare proprie. O dată cu introducerea examinării PET/CT în Programul naţional, Ministerul Sănătăţii, deschide noi perspective în asistenţa medicală oncologică românească", se mai arată în comunicat.
Examinarea PET/CT este cea mai modernă dintre metodele imagistice de diagnostic actuale. Rolul acesteia în diagnosticul oncologic este deosebit de important pentru că, cu ajutorul acesteia, se poate depista cu mare precizie dacă în organism există modificări maligne. Metoda se poate aplica atât pentru depistarea tumorii primare, cât şi pentru urmărirea eficacităţii tratamentului administrat pacienţilor deja diagnosticaţi. Există numeroase cazuri în care, în urma rezultatelor obţinute la PET/CT, medicul specialist a modificat schema de tratament administrată până atunci.
(Sursa: Adevarul.ro, 15.04.2010)

Despre bunatate sufleteasca

"Degeaba le-am avea pe toate: inteligenta, cultura, istetimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca in profesorul din Lectia lui Eugen Ionescu), daca suntem rai, haini, mojici si vulgari, prosti si nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sambetei si inteligenta, si eruditia, si supradoctoratele, si toate congresele internationale la care luam parte, si toate bursele pentru studii pe care le castigam prin concursuri severe.
Nimic nu poate inlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca, nitica bunavointa, toleranta, intelegere. Nitica sustinuta buna-cuviinta.
Bunatatea sufletesca nu-i o virtute subtila si rafinata, e un atribut de baza al fiintei omenesti si totodata un atribut al culturii. Bunatatea este alt nume al definitiei date de Aristotel omului: fiinta sociala. Fara bunatate nu putem convietui decat in conditii de groaza si justificind amarnica afirmatie a lui Sartre: ceilalti, iata iadul !
Exista un altruism elementar exprimat prin bunatate care este o axioma a vietii obstesti. Berediaev spunea: painea pentru mine este o problema materiala (subinteles egoista, vulgara), dar painea aproapelui meu, continua Berediaev, este pentru mine o datorie spirituala. Reiese de aici in mod vadit ca nimic nu poate suplini intru totul bunatatea .
Stim ca de-am vorbi toate limbile si toate dialectele pamantului si de-am fi capabili sa clasificam conform cu clasificarea zecimala toate volumele tiparite in toate limbile pamantului, de la Gutenberg si pana astazi si de am fi toba de carte si de eruditie, si de am cunoaste intrebuintarea tuturor termenilor specifici tuturor stiintelor si tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culti daca sintem niste pizmareti, niste badarani si niste rai la suflet.
Ca ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunostiinte, ci o subtirime a caracterului si capacitatea de a nu considera bunatatea drept o simpla virtute desueta si sentimentala.
Sa nu savarsim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simpli facatori de carti si drept oameni de cultura pe simplii memorizatori de informatii"

Nicolae Steinhardt,
Primejdia Marturisirii, p. 56
Edit. Humanitas

Intrebari despre chimioterapie

Parte importanta in tratarea cancerului, chimioterapia este unul dintre cele mai complexe tratamente. De cele mai multe ori, da sperante bolnavilor, uneori poate opri evolutia bolii, alteori, nu.
Totalitatea medicamentelor pentru tratarea cancerului, numite citostatice, au ca scop oprirea dezvoltarii si multiplicarii celulelor maligne. Astfel, prin administrarea lor, se poate obtine stoparea extinderii cancerului, incetinirea evolutiei tumorale si, nu in ultimul rand, vindecarea.
Tratamentul este individualizat in functie de tipul de cancer si de stadiul acestuia. Astfel, chimioterapia poate fi singura modalitate de terapie, alteori ea poate fi combinata cu interventia chirurgicala sau cu radioterapia.

1. Cum se administreaza?

In functie de medicamentele recomandate de medicul oncolog, citostaticele se pot administra fie oral, fie intravenos (medicamentul ajunge in organism pe cale venoasa, cu ajutorul unui ac fin sau printr-un cateter). De asemenea, citostaticele pot fi injectate sau chiar aplicate pe piele. Tot cu ajutorul unui cateter, medicamentele anticancer pot fi administrate direct la nivelul organelor afectate de boala, precum ficatul.

2. Ce efecte adverse poate da?

Din nefericire, pe langa celulele maligne, citostaticele afecteaza si unele celule normale care au un ritm mai rapid de crestere. Astfel, pot fi lezate celulele sanguine care iau nastere in maduva spinarii, cele de pe tractul digestiv, dar si cele de la nivelul inimii, rinichilor sau plamanilor. Ca urmare, pot aparea efecte care produc disconfort, precum pierderea parului, senzatie de greata, oboseala accentuata, sangerari, anemie si diverse infectii. Este posibil, de asemenea, sa apara si insuficienta unui organ.

3. Dupa cat timp dispar reactiile secundare?

Dupa incetarea administrarii citostaticelor, celulele normale se refac, iar efectele adverse dispar treptat. Adesea, reactiile secundare dispar dupa cateva saptamani, alteori dupa luni sau chiar dupa ani. Din nefericire, in unele situatii, chimioterapia afecteaza ireversibil unele functii ale inimii, ale rinichilor sau ale organelor reproductive, existand riscul producerii unui cancer secundar. In prezent, cercetatorii studiaza posibilitatea crearii unor noi tipuri de citostatice, care sa reduca lezarea celulelor normale.

4. Cat dureaza tratamentul?

Protocolul de administrare a terapiei anticancer este stabilit de medicul oncolog in functie de mai multi factori, printre care tipul tumorii, stadiul in care afectiunea a fost diagnosticata si bolile asociate ale pacientului. In general, citostaticele se administreaza in cicluri de tratament, care au o durata de una, doua, trei sau de cinci zile. De asemenea, medicul poate recomanda si tratamente cu serii complexe. Dupa acestea, este nevoie de o perioada de refacere a organismului de circa o luna, timp in care se monitorizeaza efectele tratamentului cu citostatice.

5. Poate cauza infertilitate?

Da, chimioterapia poate duce la sterilitate in cazul ambelor sexe. La femei sunt afectate ovarele, determinand scaderea cantitatii de hormoni produsi de acestea. Implicit, scade posibilitatea obtinerii unei sarcini. La barbati, citostaticele pot scadea numarul de spermatozoizi sau mobilitatea acestora, ceea ce duce la infertilitate temporara sau chiar permanenta. Desigur, nu in toate situatiile medicamentele anticancer sunt asociate sterilitatii. Mai mult, exista posibilitatea instalarii unei sarcini chiar in timpul administrarii chimioterapiei. Medicii recomanda folosirea contraceptiei in astfel de cazuri, deoarece citostaticele sunt asociate cu unele malformatii la fat.

Chimioterapia are ca scop prevenirea multiplicarii celulelor canceroase, invaziei si metastazarii acestora. Este indicata ca: tratament initial, indiferent de stadiu, uneori aducand vindecarea, tratament neoadjuvant (precede tratamentul local si cu rol in reconvertirea tumorilor avansate) sau de consolidare (dupa tratamentul local chirurgical sau radioterapic).

Poate fi si tratament paliativ, pentru cresterea calitatii vietii sau uneori pentru prelungirea vietii in formele avansate de boala. Efectele secundare pot fi imediate (la 12-14 zile dupa administrare, fiind reversibile) sau tardive, rar reversibile (sterilitate, pneumonite sau insuficiente de organ). Pot aparea toxicitate hematologica, digestiva, pulmonara, urinara, dermatologica, neurologica, cardiaca, renala, asupra sistemului imun si neoplazii induse de chimioterapie.

Risc

Citostaticele pot cauza aparitia unui cancer secundar.
(Sursa: Adevarul.ro, 09.04.2010)

Aspirina creste supravietuirea in cancerul de san

Un nou studiu care a inclus peste 4000 femei diagnosticate cu cancer mamar a aratat ca administrarea aspirinei creste semnificativ supravietuirea si reduce riscul aparitiei unei recurente. Femeile, incluse si in Nurses Health Study, fusesera diagnosticate cu cancer mamar intre 1976 si 2002.
Pe durata perioadei de urmarire (fie pana la decesul pacientei, fie pana in iunie 2006), pacientele care au luat aspirina au avut un risc cu 50% mai mic de deces prin cancer mamar, comparativ cu cele care nu au luat binecunoscutul medicament. Reducerea riscului a fost mai mare in cazul femeilor care au luat aspirina mai multe zile pe saptamana. Din cele 4000 paciente, 341 au decedat datorita bolii canceroase iar 400 au dezvoltat recurente sau metastaze. Mecanismul presupus de cercetatori este ca boala canceroasa este una inflamatorie si ca beneficiile aspirinei ar putea fi explicate prin efectul antiinflamator. Alta ipoteza discutata este efectul aspirinei de scadere a concentratiei de estrogeni din sange. Cercetatorii avertizeaza ca asprina nu poate inlocui in niciun fel schemele de tratament oncologic.
Studiul a aparut in editia din 16 februarie a Journal of Clinical Oncology.
Aspirina a fost intens studiata in ultimele decenii, fiind considerata un adevarat panaceu universal Dincolo de efectul analgezic si antipiretic, aspirina este larg folosita pentru prevenirea evenimentelor ischemice aterotrombotice de tipul infarctului miocardic sau accidentului vascular cerebral (datorita efectului sau antiagregant plachetar) si recent s-a dovedit ca scade riscul multor tipuri de cancer (colorectal, mamar, prostatic, pulmonar). Una dintre formele de cancer in care acidul acetilsalicilic si alte antiinflamatoare nesteroidiene nu au niciun efect este cancerul de piele.
(Sursa: mymed.ro blog)

A fost descoperita gena care impiedica tratarea cancerului

O echipa de cercetatori britanici a detectat o gena care impiedica radioterapia sa omoare celulele canceroase.

Medicii au descoperit ca, daca blocheaza gene POLQ, care are rolul de a repara AND-ul, radioterapia este mult mai eficienta, arata BBC.

Ei spera acum ca aceasta descoperire, ce a venit dupa ce au fost testati peste 200 de pacienti, va putea duce la crearea unui nou medicament care va lupta mai eficient cu cancerul.

Cercetatorii de la Universitatea Oxford spun ca tumorile reactioneaza diferit la radioterapie, insa motivele pentru aceste diferente nu erau cunoscute.

In incercarea de a afla ce sta in spatele ineficientei radioterapiei, ei s-au concentrat in special pe genele care au ca rol repararea ADN-ului.

Dupa ce au izolat gena POLQ, au observat ca pentru mai multe tipuri de cancer, printre care cel laringian si cel pancreatic, celulele afectate de tumori sunt la vulnerabile si receptive la radiatii.
Aceasta gena nu este activa in cazul tesuturilor sanatoase. Dupa ce au facut acelasi experiment si pe celule sanatoase, cercetatorii au observat ca nu exista nicio diferenta in modul in care tesuturile raspund la radiatii.
(Sursa: Ziare.com, 02.04.2010)

Blocking gene boosts cancer killing radiotherapy

A gene which hinders the ability of radiotherapy to kill cancer cells has been detected by UK researchers.

The team found that if they blocked the POLQ gene - which has a role in repairing damaged DNA - radiotherapy was more effective.

It is hoped that the discovery, which came about after a trawl through 200 candidate genes, could lead to new drugs to boost radiotherapy.

The findings are published in the journal Cancer Research.

Many thousands of cancer patients will have some form of radiotherapy as part of their treatment, and it is estimated to contribute to 40% of cases where cancer is eliminated.

The researchers from the University of Oxford said tumours can differ widely in the way they respond to radiotherapy - but the reasons for these differences are largely unknown.

In order to find a potential target for increasing the chances that radiotherapy would work, they looked specifically at genes involved in repairing DNA damage.

After pinpointing the POLQ gene, they found that blocking it in several different types of cancer cell in the laboratory, including laryngeal and pancreatic tumours, rendered the cells more vulnerable to the effects of radiation.

Selective

Previous research had shown that the POLQ gene is not particularly active in normal healthy tissue.

Doing the same experiment in healthy cells, the team found that blocking the gene did not have any effect on the sensitivity of normal tissue to radiation.

The researchers said the fact that the POLQ seemed to more abundant in cancer cells than normal cells made it a good target for boosting the effects of radiotherapy.

Study leader Dr Geoff Higgins, a Cancer Research UK scientist at the Gray Institute for Radiation Oncology and Biology, said: "We've sieved through a vast pool of promising genetic information and identified a gene that could potentially be targeted by drugs to improve the effectiveness of radiotherapy.

"Blocking the activity of this gene resulted in a greater number of tumour cells dying after radiotherapy and provides new avenues for research."

Professor Gillies McKenna, director of the institute, added: "The next stage is to translate this discovery into a treatment that will benefit patients."

(Sursa: news.bbc.co.uk, 02.04.2010)

Cancerul la san poate fi depistat la timp prin analize de sange

Cercetatorii norvegieni au pus la punct o analiza simpla si eficienta a sangelui ce poate detecta cancerul la san inainte chiar de aparitia primelor simptome ale acestuia.

Noile analize de sange pot depista un cancer la san de marimea unui bob de orez, inainte ca acesta sa devina vizibil prin metodele clasice de detectie sau sa-si faca simtita prezenta prin simptomele sale clasice, scrie The Telegraph.

Pana acum, medicii puteau depsita cancerul la san doar cand tumoarea ajungea de trei sau patru ori mai mare si cancerul incepea sa se raspandeasca.
Prin noul set de analize dezvoltat de compania norvegiana Diagenic, doctorii pot afla daca pacientul are sau nu cancer masurand nivelul unor anumite chimicale din sange.

Pana acum, analizele si-au dovedit eficacitatea in 75% din cazuri, iar medicii spera ca vor reusi astfel sa depisteze in timp util aparitia cancerului, combinand noua metoda cu vechile mamografii.
(Sursa: Ziare.com, 04.04.2010)

Afectiuni benigne ale sanului

Ai descoperit un nodul la unul dintre sani? Nu te panica! Poate fi vorba de o afectiune benigna, acestea fiind, din fericire, mult mai raspandite decat cancerul.

Adenofibrom, lipom, mastodinie, abces, chist: descoperirea si diagnosticarea lor le poate baga in sperieti pe multe femei, insa chiar nu e loc de anxietati: aceste afectiuni nu maresc in niciun fel riscul de cancer mamar.

Adenofibroamele, cele mai frecvente

Cele mai frecvente tumori benigne ale sanului sunt fibroadenoamele sau adenofibroamele. Aceste formatiuni glandulare se observa in special la femeile tinere si au, in general, 2-3 cm in diametru. Ele sunt rotunde, mobile, se simt sub piele si sunt ferme la palpare. Pe mamografie si ecografie, conturul lor este foarte regulat.

Medicul poate cere efectuarea unei punctii, o procedura medicala realizata cu acul, fara anestezie locala, mai mult dezagreabila decat dureroasa. Celulele recoltate prin punctie vor confirma diagnosticul de adenofibrom in cateva zile. In majoritatea cazurilor, aceste tumori nu maresc deloc riscul de cancer al sanului.

Daca esti tanara, va trebui sa tii tumora sub observatie (daca se mareste va trebui actionat), iar daca esti mai in varsta, ti se va propune probabil chirurgia. Interventia, realizata sub anestezie generala, este usoara si necesita repaus de cateva zile.

Lipom, mastodinie si abces al sanului

Pot fi intalnite si alte tumori benigne:

lipoame, mici bule de grasime situate sub piele;

papiloame intracanalare, adica mici formatiuni tumorale dezvoltate datorita astuparii canalelor galactofore la nivelul mamelonului. Aceste papiloame sunt excizate de catre chirurg.

Unele femei se plang in fiecare luna de tensiuni mamare si de dureri de sani sau mastodinii in saptamana care precede ciclul menstrual. Sanii se umfla si devin extrem de sensibili. Acest fenomen, care se integreaza in ceea ce numim sindrom premenstrual, se datoreaza modificarilor hormonale ale ciclului feminin.

Mastodiniile nu trebuie sa te ingrijoreze absolut deloc, ele nu reprezinta un simptom al cancerului mamar. Ele sunt tratate cu antiinflamatoare si venotonice. Uneori, medicul prescrie si terapie hormonala, in special progestative, sau modifica tratamentul hormonal existent (pilula) in scopul atenuarii durerilor.

Infectiile sau abcesele sanilor apar mai ales dupa perioadele de alaptare, cand microbii pot penetra in interiorul glandelor sanilor prin crevasele mameloanelor. Aceste afectiuni se manifesta prin febra, prin inflamarea ganglionilor de la subrat, inrosirea zonei, durere locala. Infectiile sunt tratate cu antibiotice, insa abcesele trebuie drenate.

Chisturile, afectiuni foarte curente

Chistul, o alta patologie benigna a sanului, este foarte frecvent, in special la femeile de varsta 40-50 ani. Chisturile pot fi silentioase (fara semne clinice), insa pot provoca uneori dureri. Ele pot aparea brutal, dupa un stres, in cazul femeilor anxioase.

Aceste chisturi pot fi unice sau multiple si sunt, in general, bine vizualizate la ecograf, caci acest examen pune in evidenta prezenta lichidului aflat la interiorul chistului. Punctia chistului serveste la diagnosticarea acestuia, dar si la analizarea lichidului, si contribuie la disparitia chistului.

(Sursa: sanatate.ele.ro, 01.04.2010)